Definiția conceptului „Miracol”
Miracolul se referă la un eveniment sau fenomen considerat a fi de neexplicat prin legile naturale sau științifice, adesea atribuit unei intervenții divine sau unei forțe supranaturale. Este perceput ca ceva extraordinar, care provoacă uimire și fascinație datorită caracterului său imprevizibil și deosebit. În multe culturi și tradiții, miracolele sunt văzute ca semne ale unui plan mai mare sau ale unui spirit divin.
Caracteristici:
- Eveniment neobișnuit: Un miracol depășește normalitatea și așteptările, fiind considerat extraordinar și imposibil de explicat prin știință.
- Intervenție divină sau supranaturală: Este adesea asociat cu voința unei puteri mai mari, fie că este vorba despre divinitate, univers sau forțe nevăzute.
- Uimire și fascinație: Un miracol provoacă o reacție emoțională puternică, adesea de recunoștință, speranță sau reverență.
- Transformare: Un miracol poate duce la schimbări semnificative în viața unei persoane sau în circumstanțele unei situații.
- Spiritualitate: Miracolele sunt de obicei legate de o experiență spirituală sau religioasă, având un impact asupra credinței și înțelegerii unei persoane.
Sinonimele conceptului „Miracol”
- Sinonime directe: minune, fenomen extraordinar, eveniment supranatural, uimire, har.
- Sinonime figurative: miraculos, neobișnuit, fantastic, senzațional.
Antonimele conceptului „Miracol”
- Directe: normalitate, obișnuit, cotidian, lege naturală.
- Figurative: banalitate, comun, explicabil, previzibil.
Cum se traduce în alte limbi?
- În engleză: Miracle
- În spaniolă: Milagro
Miracolul este adesea considerat un dar sau o binecuvântare, simbolizând speranța, credința și posibilitatea schimbării în fața imposibilului. Este o manifestare a misterului vieții și a puterilor care depășesc înțelegerea umană.
